Home

Serviciul Evidența Persoanelor

evp

Serviciul Evidența Persoanelor

              Eliberarea primei cărți de identitate, reînnoirea actului de identitate, la expirare, pierdere, furt, deteriorare, schimbare de nume, schimbare de domniciliu,  înscrierea în actul de identitate a adresei de reședință, eliberarea cărții de identitate provizorii, se realizează la Serviciile de Evidență a Persoanelor din cadrul Direcției Locale de Evidență a Persoanelor Sector 6. 
              În afara acestor documente, tot de aici se pot obține, la cerere, în condițiile legale, adeverințe și informații personale privind datele de stare civilă (nume, prenume, CNP), domiciliul sau reședința, date referitoare la actele de identitate.
               De asemenea, se colaborează cu instituțiile de apărare, ordine publică, justiție, instituțiile cu atribuții în domeniul creanțelor bugetare, case de asigurări de sănătate, ministere, direcțiile de asistență socială, cărora le sunt furnizate, la cerere și în condițiile legale informații necesare pentru rezolvarea diverselor spețe și probleme.


Ce activități se desfașoară?


            Serviciile de Evidența a Persoanelor din cadrul Direcției Locale de Evidență a Persoanelor Sector 6 au ca obiect principal de activitate eliberarea actelor de identitate pentru locuitorii Sectorului 6. În acest sens:
•     Primesc, analizează și soluționează cererile pentru eliberarea cărților de identitate precum și pentru înregistrarea mențiunilor cu privire la reședință (vize de flotant);
•    Eliberează acte de identitate solicitanților, inclusiv persoanelor nedeplasabile, persoanelor internate în unități sanitare și de protecție socială, celor aflate în arestul poliției ori în penitenciare;
•    Furnizează adeverințe de domiciliu/ reședință, formulare tip necesare în relația cu alte instituții pentru recunoașterea unor drepturi.

Carte de identitate

Actele de identitate care se eliberează cetăţenilor români:

Actele de identitate care se eliberează cetăţeanului român sunt cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie.

Actul de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani. Cu acesta se face dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului.

Termenul de valabilitate al cărţii de identitate este, după cum urmează:

  • 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani,
  • 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 – 25 ani,
  • 10 ani după împlinirea vârstei de 25 ani,
  • permanent după împlinirea vârstei de 55 ani.

În cazul în care solicitantul nu este titularul spațiului de locuit, pentru eliberarea actelor de identitate este necesar consimțământul titularului spațiului de locuit.

Declarația poate fi dată la ghișeu, în prezența personalului D.L.E.P.

În situația în care, titularul spațiului de locuit nu se poate prezenta la ghișeu, declarația trebuie să fie autentificată la notarul public, sau după caz, la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 295 din 10.03.2021:

În sensul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate.

Începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se înţelege şi cartea electronică de identitate.

Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare eliberării cărţii de identitate şi în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.

Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de valabilitate se stabileşte de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor şi nu poate fi mai mic de 30 zile sau mai mare de un an.

Actele se depun la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (6) din O.U.G. nr. 97/2005, pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, actele de identitate se eliberează şi de către Directia pentru Evidența Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, precum şi de către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al Municipiului Bucureşti.

În conformitate cu prevederile legale, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte, în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani sau cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, pentru a solicita punerea în legalitate cu un act de identitate.

Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională, care se sancţionează cu amendă cuprinsă între 40 lei şi 80 lei, fără a exista posibilitatea achitării, în 48 de ore, a jumătate din minimul sumei prevăzute.

Cazuri în care se eliberează o nouă carte de identitate (conform art. 19, alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005):

  • la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat,
  • dacă s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii (exemple: schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă; adopţie; constatarea unor greşeli de scriere la întocmirea actului de stare civilă; înregistrarea unei persoane în poziţia de „copil găsit” şi identificarea ulterioară a actului de naştere întocmit iniţial, între acestea existând neconcordanţă la data naşterii; înregistrarea tardivă a naşterii unei persoane, cu înscrierea numai a anului de naştere, ş.a.),
  • în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor,
  • în cazul atribuirii unui nou C.N.P.,
  • în cazul deteriorării actului de identitate,
  • în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate,
  • la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localităţi,
  • când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului,
  • în cazul schimbării sexului,
  • în cazul anulării,
  • pentru preschimbarea buletinelor de identitate.

În situaţia cetăţenilor români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate, eliberarea cărţii de identitate se poate face prin intermediul altei persoane, pe baza de procură specială, autentificată la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara respectivă.

I. Documentele necesare pentru eliberarea unei cărți de identitate, obligatorii, indiferent de motivul pentru care se eliberează:

  1. cererea pentru eliberarea actului de identitate,
  2. certificatul de naştere al solicitantului şi ale copiilor cu vârstă mai mică de 14 ani, original.
  3. documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original.
  4. chitanţa reprezentând contravaloarea cărții de identitate, respectiv7 lei(achitabilă la ghișeu), această sumă fiind actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu avizul Consiliului Concurenţei.

Pe lângă aceste documente, mai sus enumerate, mai sunt necesare şi alte documente, în funcţie de motivul pentru care se solicită eliberarea cărţii de identitate, precum şi de starea civilă a solicitantului, astfel:

1. În cazul eliberării cărţii de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani:

a)certificatul de naştere, cu care se face dovada identităţii şi a cetăţeniei române, original.

b)actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, original, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu; în cazul în care părintele este cetăţean străin, dovada adresei de domiciliu se face cu permisul de şedere permanentă;

c)certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi, original.

d)documentul cu care face dovada achitării contravalorii actului de identitate.

(2)Copia certificatului de divorţ prevăzută la alin. (1) lit. c) însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă se realizează în extras, doar pentru părţile care privesc aspectele relevante pentru îndeplinirea scopului prevăzut la alin. (1).

(3)În cazul în care părintele nu poate prezenta certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ, dovada statutului civil şi, după caz, a numelui se poate face cu certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiuni pe care acesta le are la data depunerii cererii pentru eliberarea actului de identitate al minorului.

(4)De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare, solicitarea prevăzută la alin. (1) poate fi formulată la misiunea diplomatică/oficiul consular de carieră al României din străinătate, însoţită de documentele prevăzute de alin. (1) şi (3).

(5)Atunci când autoritatea părintească se exercită de ambii părinţi, cu domicilii diferite, iar minorul locuieşte în mod statornic cu unul dintre aceştia, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de către părintele la care minorul are domiciliul, nefiind necesară şi semnătura celuilalt părinte.

(6)Atunci când instanţa a hotărât ca locuinţa minorului să fie la unul dintre părinţi, iar minorul locuieşte statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţământ a părintelui la care instanţa a hotărât că are locuinţa, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscris domiciliul la adresa la care acesta locuieşte statornic.

(7)Declaraţia prevăzută la alin. (6) poate fi dată la ghişeu, în faţa personalului S.P.C.E.P. ori, după caz, în condiţiile alin. (4), a celui consular, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autorităţile străine competente. În acest ultim caz, declaraţia va fi prezentată tradusă şi legalizată potrivit normelor legale în vigoare.

(8)În situaţia în care declaraţia de consimţământ nu poate fi prezentată întrucât părintele la care instanţa a hotărât că are locuinţa nu a fost identificat, se poate prezenta un referat întocmit de serviciul public de asistenţă socială din cadrul primăriei pe raza căreia are domiciliul părintele la care locuieşte minorul, prin care se certifică faptul că părintele în cauză nu a fost identificat, iar minorul locuieşte statornic la celălalt părinte.

(9)În situaţia în care părinţii divorţaţi exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuinţa acestuia este stabilită la unul dintre părinţi cu menţionarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul îşi schimbă domiciliul odată cu acesta, în condiţiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

(10)În situaţia în care hotărârea judecătorească definitivă/irevocabilă privind încredinţarea minorului a fost pronunţată în străinătate, aceasta se prezintă, în original, însoţită de traducerea legalizată, precum şi de hotărârea prin care a fost învestită cu formulă executorie. Copia hotărârii judecătoreşti definitive/irevocabile se realizează în extras, doar pentru părţile care privesc aspectele relevante pentru îndeplinirea scopului prevăzut la alin. (1).

În conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 14 din O.U.G. nr. 97/2005, eliberarea primului act de identitate nu se poate face pe bază de procură specială.

În cazul persoanelor căsătorite/divorţate/văduve:

  • certificatul de căsătorie/hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă/certificatul de deces al soţului decedat, original.

În cazul pierderii, furtului, distrugerii sau deteriorării actului de identitate:

  • un document oficial cu fotografie de dată recentă, pentru certificarea identităţii, original.

II.Eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din strainătate în România:

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să-şi schimbe domiciliul în România se prezintă la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe a cărui rază teritorială este situat imobilul unde îşi stabilesc domiciliul, unde depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, împreună cu următoarele documente:

  1. certificatul de naştere, original,
  2. certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original,
  3. hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original,
  4. certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original,
  5. certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original,
  6. documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original,
  7. paşaportul românesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind dobândirea cetăţeniei române, emis de Ministerul Justiţiei sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, original; în situaţia în care solicitantul nu poate face dovada cetăţeniei române, i se eliberează actul de identitate, numai după ce se atestă de către Direcţia Generală de Paşapoarte, la cererea serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, faptul că solicitantul este cetăţean roman,
  8. actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberate de autorităţile străine,
  9. chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate.

Certificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române, iar pentru hotărârile judecătoreşti privind statutul civil al titularului, pronunţate în străinătate şi învestite cu formulă executorie, se prezintă copii traduse şi legalizate.

Solicitanţii a căror naştere sau căsătorie nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române vor solicita transcrierea certificatelor de stare civilă obţinute în străinătate, atât pentru ei, cât şi pentru copiii minori.

În situaţia în care numai unul dintre părinţi îşi schimbă domiciliul din străinătate în România, împreună cu copiii minori, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în formă autentică la notarul public, sau copia hotărârii judecătoreşti prin care copiii au fost încredinţaţi părintelui care îşi schimbă domiciliul în România, situaţie în care se depune copie a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, irevocabilă, investită cu formulă executorie.

III.Eliberarea primului act de identitate persoanelor care au dobândit cetățenia Română

Persoanele care au dobândit cetăţenia română depun cererea pentru eliberarea primului act de identitate la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia locuiesc, unde prezintă următoarele documente:

  1. certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original şi două copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, dovada cetăţeniei acestora se face potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române cu modificările şi completările ulterioare, original,
  2. certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârstă mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original; în vederea obţinerii certificatelor de stare civilă româneşti, se solicită transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din străinătate la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, original,
  3. documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original,
  4. un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respective, paşaport, permis de conducere sau act de identitate strain, original,
  5. chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate, respectiv7 lei(achitabilă la ghișeu), această sumă fiind actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu avizul Consiliului Concurenţei.

La eliberarea actului de identitate, solicitantul va preda legitimaţia eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, iar în situaţia în care nu mai deţine acest document va da o declaraţie în acest sens.

IV. Înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea resedinței

Documente necesare:

  1. cererea pentru înscrierea în actul de identitate a mentiunii privind stabilirea resedintei,
  2. actul de identitate al solicitantului,
  3. documentul cu care se face dovada adresei de resedinta, original,
  4. actul de identitate algăzduitorului.

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, declarația de primire în spațiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinatate, ori în fața polițistului de ordine publică din cadrul unității de poliție pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.

V.Eliberareacărții de identitate provizorii cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România

Documente necesare:

  1. cererea pentru eliberarea actului de identitate cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și reședința în România,
  2. pașaportul aflat în termen de valabilitate, care atestă statutul de cetățean român domiciliat în străinătate, original și copii,ale filei informatizate și ale filelor destinate aplicării vizelor și ștampilelor autorităților de frontieră, precum și copii ale acelorași file ale pașaportului străin, pentru situația în care solicitantul a intrat în țară cu un document de călătorie emis de o autoritate străină,
  3. certificatul de naștere și/sau de casătorie, eliberate de oficiile de stare civilă române, original,
  4. hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz, original,
  5. dovada adresei de reședință din România, original,
  6. două fotografii mărimea ¾ cm, având la bază o bandă albă de 7 mm,
  7. chitanșa reprezentând contravaloarea cărții de identitate provizorii –1 leu.

VI. Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se poate face cu unul din următoarele documente:

Acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare:

  • declaratia scrisa a gazduitorului, persoana fizica sau juridica, de primire în spatiu, însotita de unul din documentele prevazute la lit. a);
  • declarația pe proprie răspundere a solicitantului, însoțită denota de verificarea polițistului de ordine publică, prin carese certifică existența unui imobil și faptul că solicitantul locuieste efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevazute la literele a) și b). Pentru minorii și persoanele fizice puse sub interdicție, declarația se dă și se semnează de către părinți sau de către reprezentanții lor legali,
  • documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

Declarația de primire în spatiu poate fi dată în fața lucrătoruluidin cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

VII.Cuantumul taxelor și modul de achitare

Contravaloarea documentelor de identitate (cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie) se achită la sediul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor pe raza cărora solicitantul are domiciliul sau reşedinţa ori la structura de taxe şi impozite din cadrul Consiliului Local în subordinea căruia funcţioneaza Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor.

Eliberarea actului de identitate la pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate detinut anterior

Documente necesare:

  1. cererea pentru eliberarea actului de identitate,
  2. actul de identitate și cartea de alegator, în cazul deteriorării,
  3. certificatul de naștere, original
  4. certificatul de căsătorie, dacă este cazul, original,
  5. hotărârea de divort, definitivă și irevocabilă, după caz, original
  6. certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original,
  7. certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original,
  8. documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședintă, original,
  9. un document emis de instituții sau autorități publice – pașaport, permis de conducere, legitimație de serviciu, livret militarori diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ, cu fotografie de dată recentă, original,
  10. chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate,7 lei(achitabilă la ghișeu).

Eliberarea actului de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civilă, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei

Documente necesare:

  1. cererea pentru eliberarea actului de identitate,
  2. actul de identitate și cartea de alegator, dacă este cazul,
  3. certificatul de naștere, original,
  4. certificatul de căsătorie, dacă este cazul, original,
  5. hotarârea de divort, definitivă și irevocabilă, după caz, original,
  6. certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original,
  7. certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original,
  8. documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință, original,
  9. chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate,7 lei(achitabilă la ghișeu).

În cazul modificării numelui și/sau prenumelui titularului, prenumelui parintilor, a datei ori a locului de naștere, precum și în situația schimbării sexului, se prezintă și hotarârea judecatorească rămasă definitivă și irevocabilă sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.

În situaţii de urgenţă în care se poate afla solicitantul, după cum urmează: motive medicale, deplasare urgentă în altă localitate sau în alt stat, susţinerea unor concursuri de admitere sau examene, efectuarea unor operaţiuni notariale/bancare, acesta se poate adresa Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București.

Alte informaţii suplimentare privind activitatea de evidenţă a persoanelor pot fi obţinute şi de pe site-ul: Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București http://www.dgepmb.ro/.

Cartea de identitateeste documentul emis în sistem informatizat şi cuprinde următoarele elemente:

  1. denumirea statului
  2. denumirea documentului
  3. seria compusă din două litere şi numărul compus din 6 cifre
  4. denumirea structurii emitente, respectiv a Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, a Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București – denumirea abreviată, iniţialele judeţului, după caz, şi codul structurii emitente
  5. termenul de valabilitate
  6. fotografia titularului
  7. următoarele date personale ale titularului:
  • codul numeric personal
  • numele – semnifică numele de familie
  • prenumele
  • cetăţenia
  • locul naşterii
  • sexul
  • domiciliul

Formatul cărţii de identitate este tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile:

  • lungimea de 105 mm
  • lăţimea de 74 mm
  • grosimea de 0,7 mm

Structura cărţii de identitate este formată din două straturi exterioare transparente, între care se introduce suportul pentru fotografie, text şi alte inscripţionări; cele 3 straturi sunt asamblate tehnologic, formând un tot unitar.

Fotografia este color, are dimensiunile de 38×30 mm şi este executată cu mijloace informatice, direct pe suportul cărţii de identitate.

Elementele de particularizare a cărţii de identitate sunt:

  1. drapelul României, având dimensiunile de 45 x 7 mm şi poziţionarea în partea superioară a cărţii de identitate, intensitatea culorilor fiind cea prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice,
  2. stema ţării având dimensiunile de 30 x 41 mm şi pozitionarea în centrul spaţiului rezervat textului, potrivit modelului original în culorile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
  3. sigla reprezentată sub forma unui desen geometric oval, conţinând abrevierea sintagmei „evidenţa persoanelor” – ,,evp” – poziţionat sub fotografie şi încadrat la stânga de codul structurii emitente şi de simbolul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, la dreapta,
  4. fondul – fonta de siguranţă – cuprinde curbilinii de siguranţă, asemănătoare celei aplicate pe bancnote, care, prin desenul complex, combinaţia de culori şi procedeul de imprimare, asigură protecţia împotriva falsificării.

Zona de citire automată cu caractere identificabile optic:

  1. este poziţionată în partea inferioară a cărţii de identitate,
  2. are lungimea de 102 mm şi lăţimea de 17 mm,
  3. conţine: tipul documentului, codul ţării emitente, numele şi prenumele titularului, seria şi numărul documentului, cetăţenia, data naşterii, sexul, valabilitatea şi codul numeric personal fără cifrele ce semnifică data naşterii.

Textul cărţii de identitate este tipărit la imprimanta laser color, utilizând codificarea standardizată a setului de caractere româneşti şi tastatura standard românească.

NORME METODOLOGICE din 10 martie 2021 - de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 - privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil

HG 295/2021 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil

ORDONANTA DE URGENTA 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români**)

Acte cu care se poate face dovada adresei de domiciliu/reședință

Domiciliul și reședința sunt atribute de identificare a persoanei fizice care o individualizează în spațiu, prin indicarea unui loc cu aceste semnificații juridice.

Cetățeanul roman are dreptul să își stabilească ori șă își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau străinătate, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Dacă prin lege nu se prevede astfel, o persoană fizică nu poate să aibă, în același timp, decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe.

Domiciliul persoanei fizice în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile este acolo unde acesta declară că are locuința principală. Domiciliul minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește statornic, ori, după caz, la reprezentantul său legal sau la persoana fizică ori juridică la care este încredințat în plasament.

Reședința persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.

În vederea înscrierii în actul de identitate a adresei de domiciliu/reședință, cetățeanul roman trebuie să prezinte documentul cu care face dovada acestei adrese.

Legislația aferentă domeniului evidenței persoanelor reglementează că dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face cu unul dintre următoarele documente:

  1. contractul de donaţie a unui imobil tip locuinţă;
  2. contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil tip locuinţă;
  3. contractul de vânzare-cumparare sau de donaţie a unui imobil tip locuinţă cu clauza de abitaţie, uz sau uzufruct viager, contractul de schimb de locuinţe;
  4. contractul de construire a unui imobil tip locuinţă, însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;
  5. contractul (convenţia) de partaj voluntar;
  6. contractul de întreţinere sau contractul de rentă viageră;
  7. certificatul de moştenitor;
  8. hotărârile judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile, privind:
    • partajul unui imobil tip locuinţă
    • atribuirea dreptului de proprietate aunui imobil cu destinaţie  de locuinţă
    • retrocedarea unui imobil
    • constatarea uzucapiunii imobiliare
  9. hotărârile / ordonanţele de adjudecare a unui imobil cu destinaţia de locuinţă
  10. contracte de închiriere (locaţiune) care au ca obiect un imobil tip locuinţă:
    • din fondul locativ de stat,
    • proprietate personală (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice sau la notar),
    • proprietate a unei persoane juridice, accesoriu contractului de muncă plus adeverinţă salariat;
  11. contractul de comodat (împrumutul de folosinţă) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă, încheiat la notar;
  12. extras de carte funciară, actualizat (să nu fie mai vechi de 30 zile );
  13. titluri de proprietate înscrise în Registrul de Inscripţiuni şi Transcripţiuni Imobiliare
  14. autorizaţia de construcţie a unui imobil tip locuinţă, însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;

Atribuirea codului numeric personal

La înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice i se atribuie un cod numeric personal (CNP);

  • C.N.P. este alcătuit din 13 cifre, având următoarea structură:
    • o parte semnificativă, alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul şi data naşterii, sub forma SAALLZZ, având următoarea semnificaţie:
    • reprezintă sexul şi secolul în care s-a născut persoana şi poate fi:

a)pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900-1999;

b)pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900-1999;

c)pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800-1899;

d)pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800-1899;

e)pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000-2099;

f)pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000-2099;

  • AALLZZ reprezintă data naşterii şi cuprinde:
    • ultimele două cifre ale anului naşterii (AA),
    • luna naşterii, cu valori între 01 şi 12 (LL),
    • ziua naşterii, cu valori între 01 şi 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ);

Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) servește ca suport unic pentru furnizarea de date cu caracter personal, în condițiile legii, pentru toate instituțiile publice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

Datele cu caracter personal reprezintă orice informație referitoare la o persoană fizică: nume, prenume, adresă de domiciliu sau de reședință, data nașterii, date din actele de stare civilă, seria și numărul BI/CI, codul numeric personal.

În ce condiții poți obține date cu caracter personal

Persoanele fizice sau juridice pot solicita, în baza unor cereri scrise motivate, comunicarea unor date cu caracter personal din RNEP, însă furnizarea lor se poate realiza numai după obținerea, în prealabil, a consimțământului scris al persoanelor vizate. Consimțământul nu este necesar atunci când există un temei legal justificat.

Furnizarea datelor cu caracter personal din RNEP, la cererea persoanelor fizice și juridice, se face cu plată, în condițiile stabilite de lege. Comunicarea unor date din RNEP în cadrul unor acțiuni de interes public și achitarea taxelor corespunzătoare se fac pe bază de protocol.

Pentru acțiuni de interes public care necesită comunicarea unui volum mare de date cu caracter personal, în vederea îndeplinirii unor obligații legale ce revin Ministerului Administrației și Internelor, furnizarea datelor din RNEP se face de către Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor (C.N.A.B.D.E.P.) și structurile sale teritoriale.

Cine poate face verificări gratuite în RNEP

Se exceptează de la plata taxelor prevăzute de lege verificările în RNEP sau, după caz, furnizarea unor date cu caracter personal, solicitate în scop profesional de către:

  1. Instituțiile publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale și justiției;
  2. Instituțiile publice cu atribuții în domeniul realizării creanțelor bugetare prin modalitățile de executare silită prevazute de lege;
  3. Casele de Asigurări de Sănătate județene și a municipiului București, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
  4. Ministerul Sănătății Publice, autoritățile de sănătate publică județene și a municipiului București;
  5. Ministerul Finanțelor Publice și structurile subordonate acestuia, în scopul urmăririi impozitului pe venit datorat de persoanele fizice;
  6. Instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului și al asistenței și ocrotirii sociale a bătrânilor;
  7. Alte persoane juridice, în condițiile prevazute de lege.

Comunicarea datelor cu caracter personal din RNEP, precum şi utilizarea acestora se fac cu respectarea prevederilor Regulamentului U.E. nr. 679/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Ce înseamnă prelucrarea datelor cu caracter personal?

Reprezintă orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea.

Actele de identitate care se eliberează cetățeanului român sunt cartea de identitate și cartea de identitate provizorie. Cu aceasta, se face dovada identității, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință.

Prima carte de identitate, la 14 ani

Cartea de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani. Cererea trebuie depusă în termen de 15 zile de la aniversare. Minorul se va prezenta la oricare dintre birourile de evidență de pe raza Sectorului 6, însoțit de unul dintre părinți sau de tutore, de persoana desemnată din cadrul centrului de asistență socială, sau de persoana căreia i-a fost încredințat în plasament copilul.

La cât timp se schimbă cartea de identitate

  • O dată la 4 ani, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani;
  • O dată la 7 ani, în cazul persoanelor de 18 - 25 de ani;
  • O dată la 10 ani, în cazul celor de 25 - 55 de ani;
  • După împlinirea vârstei de 55 de ani, cartea de identitate are valabilitate pe termen nelimitat.

Ești obligat să depui cerere pentru eliberarea noii cărți de identitate cu minimum 15 zile și cu maximum 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al actualei.

Cartea de identitate provizorie

Se eliberează cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, celor care locuiesc temporar în România, precum și în situația în care persoana fizică nu are toate documentele necesare pentru eliberarea unei cărți de identitate. Termenul de valabilitate al unei cărți de identitate provizorii este de un an.

Pentru eliberarea unui act de identitate, trebuie depusă o cerere tip, semnată în prezența lucrătorului serviciului public comunitar de evidență a persoanelor. Cererea trebuie însoțită de documentele care fac, potrivit legii, dovada numelui de familie și a prenumelui, a datei de naștere, a stării civile, a cetățeniei române, a domiciliului sau a reședinței, după caz.


Bine de știut


•    Cererea de eliberare a actului de identitate se depune la centrele noastre doar dacă domiciliul sau reședința solicitantului se află pe raza sectorului 6. Interzișii judecătorești pot depune cererea doar printr-un reprezentant legal. (tutorele desemnat de instanță)
•    Cetățenii români care au domiciliul în România și se află temporar în străinătate pot solicita eliberarea cărții de identitate prin intermediul altei persoane doar pe bază de procură specială. Procura trebuie autentificată la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din țara respectivă.
•    Cetățenii români care au împlinit 14 ani, aflați în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate, împreună cu documentele prevăzute de lege, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

 Termene de eliberare a actelor de identitate


               Termenul de producție al cărților de identitate este de maximum 5 zile lucrătoare.
               În cadrul instituției noastre s-au stabilit şi asumat următoarele termene de soluţionare pentru eliberarea actelelor de identitate şi a cererilor pentru aplicarea vizelor de reşedință (flotant):
- cărți de identitate - maxim 6 zile lucrătoare;
- cărți de identitate provizorii - maxim 3 zile lucrătoare;
- vize de reşedință - maxim 3 zile lucrătoare;
-eliberarea actului de identitate intr-un termen mai scurt în contextul urgențelor motivate (ex. motive medicale, deplasare urgentă în altă localitate sau în alt stat, pentru susținerea unor examene, efectuarea unor operațiuni notariale, etc.) - maxim 2 zile lucrătoare.
                Precizăm totodată faptul că, termenele mai sus menționate se pot prelungi în contextul în care, pentru soluționare, sunt necesare documente suplimentare emise de alte instituții.

  • Cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât și de părinte/reprezentant legal;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal - document cu care se face dovada adresei de domiciliu;
  • Certificatul de căsătorie al părinților sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă și irevocabilă, certificat de divorț, convenția în cazul în care părinții sunt divorțați (original) din care să reiasă modul de stabilire a domiciliului minorului (ex: părintele căruia i-a fost încredințat);
  • Contravaloarea cărții de identitate, în valoare de 7 lei. Mijloacele de plată se găsesc aici.

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta, declarația poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din străinătate (dacă e cazul), ori în prezenta polițistului de la postul de poliție

În situația în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt necesare următoarele documente:

  • Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original). Dacă nu ești proprietar, trebuie să te prezinți însoțit de acesta;
  • Chitanța reprezentând contravaloarea cărtii de identitate, în cuantum de 7 lei;
  • Declarația unuia dintre părinți ori a unei terțe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu fotografia atașată cererii, aparține solicitantului.

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta, declarația poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din străinătate (dacă e cazul), ori în prezenta polițistului de la postul de poliție

  • Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original). Dacă nu ești proprietarul locuinței, trebuie să te prezinți însoțit de acesta;
  • Chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate, în cuantum de 7 lei;
  • Certificat de căsătorie/divorț, dacă este cazul (original);

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta, declarația poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din străinătate (dacă e cazul), ori în prezenta polițistului de la postul de poliție.

Persoanele care au dobândit/redobândit cetăţenia română depun cererea pentru eliberarea actului de identitate la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza locuinței. Acolo, vor prezenta următoarele documente:

  • Certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României în străinătate (original);
  • Certificatele de stare civilă românești ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original). Dacă deponentul nu este proprietarul imobilului, va veni însoțit de acesta;
  • Un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport sau act de identitate străin, original;
  • Documentul care atestă dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări;
  • Chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate, în cuantum de 7 lei.

La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru a fi remis structurii emitente.

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta, declarația poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din străinătate (dacă e cazul), ori în prezenta polițistului de la postul de poliție.

  • Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
  • Actul de identitate;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Certificatul de căsătorie/divorț, dacă este cazul (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original);
  • Chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate, în cuantum de 7 lei.

În situația în care găzduitorul nu se poate prezenta, declarația poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular al României din străinătate (dacă e cazul), ori în prezenta polițistului de la postul de poliție

  • Cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Certificatul de căsătorie/divorț, după caz (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu (original);
  • Pașaportul românesc, valabil sau expirat, ori certificatul constatator privind dobândirea cetățeniei române, emis de Ministerul Justiției sau de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate (original). Pentru pașaport, sunt necesare fila informatizată și filele destinate aplicării vizelor și ștampilelor autorităților de frontieră (original);
  • Actul de identitate și/sau pașaportul, eliberate de autoritățile străine;
  • Chitanța reprezentând 7 lei, contravaloarea cărții de identitate.

Cartea de identitate provizorie se emite atunci când nu ai toate documentele necesare pentru eliberarea uneia permanente. Tot de carte de identitate provizorie au nevoie cetățenii români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România.

Termenul de valabilitate al cărții de identitate provizorii este de un an de zile.

Documente necesare pentru eliberarea cărții de identitate provizorii:

  • Cerere pentru eliberarea actului de identitate;
  • 2 fotografii mărimea 3×4 cm cu banda albă de 7 mm;
  • Documente de stare civilă (original);
  • Chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate provizorii – 1 leu.

E necesar să soliciți eliberarea unei noi cărți de identitate în termen de 15 zile de la producerea următoarelor situații:

  • Dacă s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinților. Spre exemplu, la schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă, la adopții, la constatarea unor greșeli de scriere la întocmirea actului de stare civilă, la înregistrarea tardivă a nașterii unei persoane, cu înscrierea doar a anului, nu și a zilei etc.;
  • La schimbarea numelui în urma căsătoriei sau a divorțului;
  • În cazul schimbării domiciliului, a denumirii sau a rangului localităților și străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înființării localităților sau străzilor;
  • În cazul deteriorării actului de identitate;
  • În cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
  • Când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
  • În cazul schimbării sexului;
  • În cazul anulării;
  • În cazul atribuirii unui nou CNP;
  • Pentru preschimbarea buletinelor de identitate sau a cărții de identitate provizorii.

De asemenea, la expirarea termenului de valabilitate al actualului act de identitate, vei solicita unul nou, cu cel puțin 15 zile ÎNAINTE de termenul de expirare.

Documente necesare la eliberarea unei noi cărți de identitate

Pentru eliberarea unei noi cărți de identitate, trebuie să prezinți documentele de mai jos, precum și hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.

  • Cererea tip pentru eliberarea actului de identitate;
  • Actul de identitate, cu excepția cazului pierderii, furtului sau distrugerii acestuia;
  • Certificatul de naștere (original);
  • Certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor (original);
  • Hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz (original);
  • Dacă divorțul s-a încheiat la notar și există copii minori, pe lângă certificatul de divorț, se va depune și convenția între părinți;
  • Certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor (original);
  • Certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz (original);
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum și, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reședință (original);
  • Chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate, în cuantum de 7 lei (se achită la ghișeu).

Ce este „domiciliu”, ce este „reședința”? Între cei doi termeni este o diferență importantă.

Domiciliul este locul unde ai locuința principală. Domiciliul minorului este la părinții săi sau la părintele alături de care locuiește.

Reședința este acolo unde declari că ai locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.

Chiar dacă deține mai multe locuințe, o persoană fizică nu poate să aibă, în același timp, decât un singur domiciliu și o singură reședință.

Acte cu care se poate face dovada adresei de domiciliu/reședință

Pentru a înscrie în actul de identitate adresa de domiciliu sau de reședință, trebuie să prezinți documente care să dovedească faptul că locuiești acolo. Dovada adresei de domiciliu/reședință se poate face doar CU UNUL DINTRE următoarele documente:

  1. Contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de donație;
  2. Contractul de vânzare-cumpărare sau de donaţie a unui imobil cu clauza de abitaţie, uz sau uzufruct viager, contractul de schimb de locuinţe;
  3. Contractul de construire a unui imobil tip locuinţă, însoţit de procesul-verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară;
  4. Contractul (convenţia) de partaj voluntar;
  5. Contractul de întreţinere sau contractul de rentă viageră;
  6. Certificatul de moştenitor;
  7. Hotărârile judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile, privind:
    1. partajul imobilului
    2. atribuirea dreptului de proprietate a unui imobil cu destinaţie  de locuinţă
    3. retrocedarea imobilului
    4. constatarea uzucapiunii imobiliare
  8. Hotărârile / ordonanţele de adjudecare a unui imobil cu destinaţia de locuinţă;
  9.  Contracte de închiriere (locaţiune) care au ca obiect un imobil tip locuinţă:
    1. din fondul locativ de stat
    2. proprietate personală (înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice sau la notar)
    3. proprietate a unei persoane juridice, accesoriu contractului de muncă plus adeverinţă salariat;
  10.  Contractul de comodat (împrumutul de folosinţă) a unui imobil cu destinaţia de locuinţă, încheiat la notar;
  11.  Extras de carte funciară (nu mai vechi de 30 zile);
  12.  Titluri de proprietate înscrise în Registrul de Inscripţiuni şi Transcripţiuni Imobiliare;
  13.  Autorizaţia de construcţie a unui imobil tip locuinţă, însoţită de procesul verbal de predare-primire a locuinţei sau de recepţie preliminară.

Dacă solicitantul nu este proprietarul imobilului, este necesară declarația scrisă a găzduitorului. Aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în fața lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, a polițistului de siguranță publică, a notarului public ori a funcționarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Dacă locuiești mai mult de 15 zile la o altă adresă decât cea din cartea de identitate, e necesar să-ți faci viză de reședință (n.r. de flotant). Pentru asta, te vei duce la Biroul de Evidență a Persoanelor de pe raza noii locuințe temporare. Spre exemplu, persoanele care locuiesc în gazdă sau în chirie în Sectorul 6 vor veni pentru viză la unul dintre birourile de evidență ce aparțin de Primăria Sectorului 6.

Acte de care ai nevoie pentru obținerea vizei

  • Contract de închiriere înregistrat la ANAF;
  • Actul de proprietate în original;
  • Certificat de moștenitor (dacă este cazul);
  • Dacă nu ești proprietar, vei veni cu proprietarul
  • Contract de comodat;

Viza de reședință are valabilitate de la 1 lună până la maximum 1 an. După această perioadă, trebuie reînnoită. Pentru asta, va trebui să revii cu toate actele, dar și cu proprietarul, dacă locuiești în gazdă/chirie.

Mențiunea privind viza de reședință se lipește pe spatele cărții de identitate. Chiar dacă ai mai multe proprietăți, trebuie să știi că nu poți figura decât cu un singur domiciliu și o singură reședință. Domiciliul e menționat pe fața actului de identitate, reședința pe verso.

Serviciul de Evidență a Persoanelor Sector 6

Sediul Administrativ: str. Drumul Sării, nr. 85

E-mail: info@dleps6.ro

Program de lucru: Luni – Joi 08.30 – 16.30; Vineri: 08.30 – 14.00

ATENȚIE! La sediul administrativ NU se depun și NU se eliberează documente ce privesc activitatea de evidență a persoanelor și stare civilă.

 

  • Serviciul Evidența Persoanelor 1, Compartiment 1 (Orizont)

- Bd. Drumul Taberei, nr. 18, Sector 6, București

Telefon: 031.9191 - tasta 7

Program cu publicul

Luni, Marți, Joi: 09.00 – 15.00

Miercuri: 10.00 – 18.00

Vineri: 08.00 – 14.00

 

  • Serviciul Evidența Persoanelor 2, Centrul Comercial Supernova-Lujerului

- Bd. Iuliu Maniu, nr. 19

Telefon: 031.9191 - tasta 8

Program cu publicul

Luni, Marți, Joi: 09.00 – 15.00

Miercuri: 10.00 – 18.00

Vineri: 08.00 – 14.00

 

 

  • Serviciul Evidența Persoanelor 2, Compartiment 2 (Giulești)

- Calea Giulești, Nr. 125 (fostul sediu al Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale)

Telefon: 031.9191 - tasta 9

Program cu publicul

Luni, Marți, Joi: 09.00 – 15.00

Miercuri: 10.00 – 18.00

Vineri: 08.00 – 14.00